Manastirea Prislop

Mănăstirea Prislop este situată într-una din regiunile cele mai pitoreşti din ţara noastră. De la Haţeg – spre miazăzi – se deschide minunata depresiune a Haţegului sau „Ţara Haţegului” leagănul poporului român, care se întinde pâna la poalele Munţilor Retezat.

Aşezată într-o poiană, la altitudinea de 640 m, Mănăstirea Prislop este înconjurată de dealuri care coboară în pante domoale pâna aproape de monument.

 

Nu se cunosc începuturile mănăstirii. Deoarece era amplasată pe pământuri care ținuseră de nobilii români din Ciula, se poate presupune că ei au fost ctitorii laici ai locașului. Nu se poate vorbi, cu nici un fel de date pozitive, despre vreo sihăstrie din secolele XIII-XIV. Există o singură mărturie care este consemnată despre prezența lui Nicodim de la Tismana, în Ungaria medievală. Ea este însemnarea de pe Evangheliarul său: “Această Sfântă Evanghelie a scris-o popa Nicodim în Țara Ungurească în 6913 (1404-1405)”. Lui Nicodim tradiția i-a pus în seamă un lung șir de alte mănăstiri care au fost întemeiate ulterior. În adevăr, nici cea mai mică relație nu se poate face între Prislop și Nicodim de la Tismana.

Pe la jumătatea secolului XVI, Mănăstirea Prislop ajungând aproape în ruină, în anul 1564 a fost zidită “din temelie” de Zamfira, fiica lui Moise Voievod din Țara Românească. Este posibil ca vechiul lăcaș, despre al cărui urme se scria la mijlocul secolului al XIX-lea, să fi existat undeva în pădure, în vecinătatea clădirilor actuale. Zamfira a acționat sigur la o mănăstire preexistentă, pentru că ea, ca femeie, nu avea drept la ctitorire de mănăstire de bărbați. Îngrijorată de salvarea sufletului ei, după a patra căsătorie cu nobili transilvani care nu erau de religie ortodoxă, ea a înzestrat lăcașul cu odoare scumpe și moaște. Dintre ele, pe cât se pare, doar o icoană a ajuns până astăzi. Piatra funerară a Zamfirei, sfărâmată în mai multe bucăți, se găsește la Prislop. Ea conținea inscripții latine și chirilice. Doi egumeni, Ioan și Teofil, sunt pomeniți în documente. Nu se cunoaște absolut nimic despre rolul lor în administrarea mănăstirii.

Probabil că în secolul al XVII-lea a fost întemeiată la Prislop școala de învățătură bisericească pentru tinerii care urmau să devină preoți la sate. În anul 1585 egumenul Ioan ajunge mitropolit la Bălgrad (Alba Iulia), iar Teofil devine în 1615 episcop la Vad. Aici în secolul XVII viețuiește Sfântul Ioan de la Prislop. În secolul al XVIII-lea a fost mănăstire greco-catolică. A primit un ultim veșmânt de frescă sub semnătura lui Simion din Pitești. Din acesta se conservă doar câteva fragmente.

A fost adânc implicată în frământările religiase ale secolului al XVIII-lea, dintre greco-catolici și ortodocși. În secolul al XIX-lea era aproape pustie și administrată de preoți de mir. Curând după ce a fost trecută la ortodocși (1948), a fost desființată și alocată pentru destinații laice. S-a refăcăt ca lăcaș mănăstiresc după anul 1975, cu o comunitate de călugărițe.

La data de 25 noiembrie 1948, Mitropolitul Ardealului, Nicolae Balan (1920-1955), îl aduce aici pe Ieromonahul Arsenie Boca, reînviatei Mănăstiri Brâncoveneşti de la Sâmbata de Sus. Astfel, mănăstirea a fost reconstruită şi pictată de cel de-al treilea ei ctitor, Părintele Arsenie Boca, recunoscut pentru icoanele sale luminoase şi înălţătoare. Tot el a sculptat personal catapeteasma şi executat mai multe lucrări de renovare a bisericii şi a celorlalte clădiri. El a rămas în mănăstire până în 1989, an în care a şi trecut în nefiinţă, mormântul său se află în cimitirul Mănăstirii Prislop.

 

 

Localizare si acces catre Manastirea Prislop

Manastirea Prislop este situata la aproximativ 30 de kilometri mai spre sud de orasul Hunedoara si aproximativ 10 kilometri sud de orasul Hateg. Accesul spre manastire este usor, pana la Silvasu de Sus circuland autobuze din Hunedoara, iar din Silvasu de Sus pana la manastire sunt numai 3 kilometri pe drum asfaltat.

Acces din Bucuresti:  Bucuresti – Pitesti – Sibiu, la Sibiu intrati pe Autostrada A1 pana la Simeria (120 km pe A1). La Simeria (indicator Simeria – Hateg), parasiti autostrada si mergeti spre Hateg – Petrosani (30 km pana la Hateg). Din Hateg (centrul orasului) aveti indicatoare spre Manastirea Prislop. Ajungeti in Silvasu de Jos, apoi Silvasu de Sus si in final Manastirea Prislop. Distanta: aprox. 430 km

Acces din Cluj-Napoca: Cluj-Napoca – Turda – Aiud – Teius – Alba Iulia – Sebes (112 km, sau 120 km pe Autostrada Transilvania, Gilau – Turda) La Sebes, urcare pe autostrada A1 directia Deva – Nadlac, 50 km de mers pe A1) . La Simeria (indicator Simeria – Hateg), parasiti autostrada si mergeti spre Hateg – Petrosani (30 km pana la Hateg). Din Hateg (centrul orasului) aveti indicatoare spre Manastirea Prislop (10 km). Ajungeti in Silvasu de Jos, apoi Silvasu de Sus si in final Manastirea Prislop.

Din Hunedoara: Silvasu de Jos – Silvasu de Sus – Manastirea Prislop. La iesire din Hunedoara spre Hateg, faceti la dreapta pe DJ 687A.  Distanta: 39 km

Pentru localizare apasati aici.

Aici discutam