Domnitorii nostri si amantele acestora

Se spune ca in spatele unui barbat puternic sta o femeie si mai puternica. Problema e ca in spatele unora stau mai multe femei. E si cazul unora dintre domnitorii Tarilor Romane.

Dincolo de intalnirile oficiale, divanuri si consfatuiri cu ambasadori straini incepea viata privata a domnitorilor nostri. O parte a acestora au ramas cunoscuti, in istorie, si prin alte fapte, in afara de cele de vitejie, fapte petrecute, de cele mai multe ori, “in spatele cortinei”.

De-a lungul timpului, s-au transmis din gură în gură multe istorii despre viaţa secretă a domnitorilor noştri, unele dintre ele fiind însă confirmate de către documentele vremii.

Stefan cel Mare este considerat de multi oameni, pe langa omul care a oprit inaintarea turcilor si constructorul de biserici, un sot infidel care a avut multe amante si, mai multi, copii. Totusi istoria ne spune ca acesta era “copil mic” pe langa bunicul sau, Alexandru cel Bun, care a avut 16 copii, dintre care doar doi fii legitimi. Singura relaţie extraconjugală certă a domnitorului Moldovei, cel puţin singura din care s-a născut un urmaş recunoscut de marele domn, a fost cea cu Maria Rareşoaia. Mama lui Petru Rareş era o boieroaică din părţile Hârlăului, căsătorită cu un bogat negustor de peşte, poreclit Rareş, adică cel cu părul rar, care Nu se ştie exact când s-a născut Petru Rareş, dar având în vedere că în momentul în care a luat pentru prima oara domnia, în 1527, era deja un bărbat în jur de 40 de ani, se poate presupune că a venit pe lume în intervalul 1487 – 1490, pe când era Ştefan cel Mare era căsătorit cu cea de-a treia soţie, frumoasa Maria-Voichiţa.

Mihai Viteazul s-a indragostit de o doamna de la curtea lui Sigismund Bathory, Velica, in timp ce era casatorit cu Doamna Stanca.  În 1600, Mihai a revenit la Alba-Iulia. De atunci, voievodul s-a afişat cu amanta în public, impunând tuturor să i se închine “ca unei domniţe ce era şi ca unei doamne care ar putea fi”. De altfel, încă din 1599, ea folosea titlul acordat doar soţiilor de voievozi: “Gospodja Velica” (Doamna Velica). În acelaşi timp, pe sigiliul personal figura şi pajura valahă. Mihai a instalat-o pe Velica la Târgovişte împreună cu soţul acesteia, martor neputincios al aventurilor nevestei sale.

Un alt domnitor care a avut o viata privata plina de “aventuri” a fost Mircea cel Batran. Căsătorit cu doamna Mara şi mai apoi cu o necunoscută doamnă Anca, voievodul muntean s-ar fi întreţinut mulţi ani dincolo de privirile indiscrete cu o sumedenie de amante. ”Acest Mircea nu de puţine ori ţinându-se cu femei tinere a avut de la ele nu puţini copii nelegitimi prin toată Dacia”, preciza cronicarul grec Laon Chalcocondil în lucrarea sa ”Expuneri istorice”.

Alexandru Ioan Cuza era celebru si inainte sa ajunga domn, mai ales prin saloanele din Iasi sau Bucuresti. Una dintre cele mai pasionale poveşti de dragoste a trăit-o alături de Maria Obrenovici. Povestea lor de dragoste a fost cunoscută chiar şi de soţia marelui domnitor, care a acceptat să înfieze cei doi copii pe care soţul ei i-a avut cu amanta. Ba mai mult, Alexandru Ioan Cuza se afla împreună cu Maria Obrenovici atunci când organizatorii loviturii de stat l-au obligat să semneze actul abdicării. Ea l-a însoţit şi în exil, iar soţia domnitorului i-a urmat mai târziu împreună cu cei doi copii, întregind triunghiul amoros pentru care domnitorul a fost atât de blamat şi care, sunt de părere istoricii, i-au adus căderea.